#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz”

22 august - 26 septembrie 2022

Expoziția „Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz", realizată de prof. Janusz Górski de la Academia de Arte Frumoase din Gdańsk, pune în legătură ilustrații semnate de Daniel Mróz cu fragmente din proza lui Stanisław Lem, prezentându-le publicului larg prin intermediul imaginilor amplasate pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Strada 31 August 1989 121A, Chișinău), în perioada 22 august 2021 - 26 septembrie 2022.

Continuăm să-l sărbătorim pe Stanisław Lem (1921 - 2006), scriitor, filozof, futurolog, autor de cărți SF și unul dintre cei mai populari și apreciați autori polonezi din lume. Operele sale au fost traduse în 52 de limbi, într-un tiraj total de 41 de milioane de volume, creația sa fiind catalogată ca un fenomen la scară mondială, cu o mare influență, mai ales, în rândul tinerei generații de iubitori ai genului, prin introducerea în atenția cititorilor a unor teme noi, legate de apariția roboților auto-conștienți și a inteligenței artificiale, de avansul și realizările medicinii moderne, teme generatoare de dileme etice sau chiar legale. După debutul său ca poet în 1946, Lem finalizează, în 1949, romanul de inspirație autobiografică Edificiul nebuniei absolute, publicat abia în 1955. În 1951, apare primul său volum SF, Astronauții, gen în care va excela ulterior, anticipând concepte precum realitatea virtuală și nanotehnologia, care, la momentul respectiv, nu puteau fi integrate decât în domeniul literaturii științifico-fantastice. Dintre textele sale filozofice, reținem Dialogi (1957) și Summa Technologiae (1964), care abordează din perspectivă proprie efectele la nivel social ale dezvoltărilor cibernetice, dar și biologice.

Universul extraterestru este abordat în romanele Solaris (1961), a cărui ecranizare, premiată la Cannes în 1972, este semnată de regizorul rus Andrei Tarkovski, Glasul Domnului (1968) și Fiasko (1987). Renumele internațional îl datorează cu precădere seriei de povestiri umoristice, reunite sub titlul Ciberiada și publicate în 1965, care propune cititorului o lume mecanizată, populată de roboți. Având drept protagoniști doi roboți constructori cu puteri demiurgice, Trurl și Klapaucius, acest univers ce părea, la acel moment, fantastic, ireal, imposibil, poate fi azi catalogat drept manifestare anticipativă a unei viziuni paralele, probabile, chiar posibile.

Cele mai bune reprezentări ale personajelor lui Lem au fost create de Daniel Mróz, ilustrator și designer renumit din Cracovia. Fără a fi în mod necesar un adept al literaturii SF, Mróz a fost captivat de simțul umorului demonstrat de Stanisław Lem. Deși nu a ilustrat decât trei din scrierile lui Lem - Cartea roboților, Ciberiada și Motoare mortale -, pentru mulți fani ai genului textele lui Lem sunt inseparabile de desenele lui Mróz.

Creația lui Mróz este populată de extratereștri și roboți, ce amintesc de cinematografia și literatura SF, demoni și monștri din reprezentări medievale, personaje caricaturale, juxtapunând, ca într-o joacă, gravuri din enciclopedii din secolul al XIX-lea, fantezii suprarealiste, ilustrații din romanele lui Verne, scene din poveștile lui Poe, dar și din Biblie.

Vă invităm să vă îndreptați pașii pe Strada 31 August 1989 din Chișinău, acolo unde - pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei - vă propunem să zăboviți, pentru a pătrunde cu privirea în acest dialog artistic.